—Criminal Minds este un serial în care fiecare episod are la începutul şi
sfârşitul său câte un citat ce prezinta cazurile cu care se confrunta criminalistii FBI din cadrul Unitatii de Analiza Comportamentala.
—Fiecare episod prezinta cate un caz inspirat din realitate, cu exceptia episoadelor de la sfarsitul si inceputul sezoanelor in care sunt relatate cazuri ample, complicate, de durata de timp mai mare decat celelalte si care lezeaza viata personala a agentilor.
¢Aaron Hotchner fin psiholog, fost procuror reuseste sa-si castige respectul ca
team-leader. Emily
Prentis, fiica unor diplomati reuseste sa stea departe de politica Derek Morgan –
specialist in dezamorsarea bombelor, dar si in psihologia motivatiei obsesionale. Spencer Raid un adevarat geniu sensibil, frumoasa J.J. traditionalul fondator al echipei – Rosi si hacker Penelope Garcia reusesc sa analizeze comportamental cele mai sadici minti criminale si sa le alcatuiasca acestora un profil psihologic pentru a anticipa urmatoarea crima a acestora.
¢“Rata omuciderilor (crimelor) este probabil cea mai exacta dintre statisticile delictuale. Totusi, chiar si in acest caz exista dificultati. Pentru ca un deces sa fie catalogat drept crima, trebuie stiut ce anume s-a petrecut. Aceasta înseamna de obicei ca trebuie gasit un cadavru; putine decese in care corpul ramâne nedescoperit sunt clasificate drept omucideri. (Anthony Giddens- Sociologie pag 201)
¢Nimeni nu contesta un fenomen dat la iveala de statisticile referitoare la delicte nivelul extrem de ridicat al delicventei violente din Statele Unite,
in comparatie cu alte tari industrializate. În Detroit,
care are o populatie de peste un rriilion si jumatate de locuitori, au loc mai multe crime raportate decât În întreaga Marea
Britanie, care are o populatie de 58 de milioane de locuitori. Privite în acest context,
Statele Unite reprezinta o cultura în care se folosesc delictele violente. Care este motivul acestei stari de lucruri? (Anthony Giddens- Sociologie pag 202-303)
¢Ce este acest „efect
Lucifer"? […] puterea patrunzatoare, dar subtila, a unei situatii care angreneaza pe individ intr-un iures al influentelor daunatoare si presiunilor, silindu-l la compromisuri si renuntari, poate avea ca efect o schimbare esentiala in cursul vietii acestuia si - in
final - o modificare a personalitatii sale..”
(Adrian Neculaiu – Efectul Lucifer)
¢Dar putem oare considera efectul Lucifer cauza unei boli psihice? Sau a unei traume din copilarie? Unei experiente trumatizante?
¢Vom detalia cateva boli psihice care au produs mari tulburari in personalitatea indivizilor ajunsi criminali in serie:
Psihoza
¢Tulburare mintala caracterizata printr-o dezorganizare a personalitatii, pierderea simtului realului si transformarea in delir a experientei traite.
¢Persoanele care trăiesc un episod psihotic pot avea halucinații, credințe iluzorii de durată paranoide, schimbări în structura de personalitate și manifestări de gândire dezorganizată. Este adesea acompaniată de non-înțelegerea comportamentului propriu , dificultăți în interacțiunea socială și dificultăți în executarea activităților cotidiene.
Schizofrenia
Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir,
comportment si gandire dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de 
ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza.
ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza.
¢credinte care nu
se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui
¢halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecvente sunt halucinatiile auditive
¢vorbire incoerenta
¢neglijarea igienei personale
¢lipsa emotiilor
¢emotii nepotrivite contextului in care
se gaseste pacientul
¢manifestari agresive
¢comportament
catatonic
¢o senzatie persistenta ca este urmarit
¢probleme de functionare la scoala sau la serviciu
¢izolare sociala
¢neindemanare, miscari necoordonate.
¢Personalitatea multipla sau tulburarea de identitate disociata este o tulburare cronica ce consta in prezenta a doua sau mai multe personalitati distincte, fiecare avand un set
specific de atitudini si comportamente.
Simptome:
¢bolnavul raporteaza existenta unor “goluri” de memorie
¢bolnavului i se descriu de catre alte persoane intamplari in care
a fost implicat si de care nu isi aduce aminte
¢bolnavul este recunoscut de persoane straine care i se adreseaza utilizand un alt nume
¢modificari notabile in comportamentului bolnavului semnalate de observatori directi
¢alta personalitate (alte personaliti) apare in cursul hipnozei
¢utilizarea pronumelui “noi” referitor la propria persoana
¢cefalee pronuntata
¢descoperirea de scrieri, desene, articole de imbracaminte intre posesiile bolnavului, dar pe care bolnavul nu le recunoaste ca fiind ale sale
¢halucinatii auditive, sub
forma de voci “venite din interior”
¢Tulburarea de personalitate antisociala este o conditie in care persoana arata lipsa de consideratie fata de lege si de drepturile celor din jur. Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala tind sa minta sau sa fure si nu-si indeplinesc obligatiile profesionale si cele de parinte. Termenii “sociopat” sau “psihopat” sunt uneori folositi pentru a descrie o persoana cu tulburare de personalitate antisociala.
¢- mint si fura in mod persisten
¢- dificultati recurente cu legea
¢- tendinta de a
viola drepturile altora (la proprietate, fizica, sexuala, legala, emotionala)
¢- agresivitate, comportament violent;
deseori este implicat in lupte
¢- inabilitatea de a pastra un serviciu
¢- persistenta unei dispozitii agitate sau depresive (disforie)
¢- inabilitatea de a tolera plictiseala
¢- lipsa de interes fata de siguranta sa si a altora
¢- diagnostic de tulburare de conduita in timpul copilariei
¢- lipsa regretului ca au facut rau altora
¢- prezenta unui farmec
superficial
¢- impulsivitate
¢- un simt extrem de indreptatire
¢- inabilitatea de a-si face sau a mentine prietenii.
¢Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate antisociala nu sunt cunoscute, dar expertii cred ca atat factorii ereditari cat si circumstantele de mediu influenteaza dezvoltarea acestei conditii.
¢Un istoric familial
cu aceasta tulburare – cum ar fi un parinte
antisocial – creste riscul de dezvoltare a tulburarii. De asemeni pot contribui un numar de factori de mediu din
casa, scoala si comunitate, factori care actioneaza in copilarie.
¢Tulburarea de personalitate
borderline poate fi o conditie medicala suparatoare, atat pentru pacient cat si pentru cei din jurul sau. Pacientul cu personalitate
borderline are dificultati in controlarea emotiilor si este deseori in stare
de revolta – probabil datorita unor experiente traumatice in copilarie sau unor disfunctionalitati cerebrale.
¢In cazul acestei tulburari imaginea de sine
a pacientului este distorsionata, facandu-l sa se simta fara valoare si in mod
fundamental imperfect. Mania, impulsivitatea si frecventele schimbari de dispozitie il pot indeparta de cei din jur, desi pacientul isi doreste cu disperare relatii afectuoase.
¢- comportamente
impulsive si riscante, cum ar fi condus periculos, relatii sexuale neprotejate, joc de noroc compulsiv si abuzul de droguri ilicite
¢- emotii puternice care se schimba in mod frecvent
¢- episoade intense dar scurte de anxietate sau depresie
¢- manie nemotivata, uneori ajungand pana la confruntare fizica
¢- dificultati in controlarea emotiilor si impulsurilor
¢- comportament suicidar
¢- teama de a ramane singur.
¢factori genetici: unele studii pe gemeni si familii indica faptul ca tulburarea de personalitate ar putea fi mostenita
¢- factori de mediu: multi pacienti cu aceasta tulburare au un istoric de abuz in copilarie, neglijare sau separare de ingrijitori sau persoanele dragi
- anomalii cerebrale: cateva cercetari au aratat unele modificari in anumite arii cerebrale care regleaza activitatea emotionala, impulsivitatea si agresivitatea. In
plus, anumiti neurotransmitatori cerebrali, responsabili pentru reglarea dispozitiei, cum ar fi serotonina, nu functioneaza normal.
Sigmund Freud (1856-1939)
¢Agentii din serialul Criminal
Minds explica si analizeaza motivatia ucigasilor dupa scrierile freudiene referitoare la factorii care produc un fenomen
criminal.
¢Analiza
freudiană se axează pe evenimentele din prima copilărie, a căror influenţă este
socotită hotărâtoare. În această perioadă a primei copilării, instinctul sexual
parcurge mai multe faze, în functie de anumite zone erogene în jurul cărora se
situează libidoul. În acest context crima apare şi ea ca o expresie a
instinctului sexual greşit canalizat, a complexului oedipian.
Un caz din Criminal Minds (S01 ep 14)
¢Echipa de criminalisti investigheaza un cuplu de criminali(Sarah
Jean & Jacob) din Florida care au ucis 14 adolescente. Agentul Giddeon doreste sa afle daca exista mai multe victime si totodata sa gaseasca cadavrul lui Railey (fiul lor )dupa ce Sarah a marturisit ca si-a ucis propriul fiu. Dupa picturile care le admira Sarah, agentul Giddeon deduce
ca Sarah nu stia de crimele comise de Jacob si ca de fapt, nu-si omorase fiul ci il daduse spre adoptie de frica sa nu fie ucis de
Jacob.
¢Cu ajutorul echipei, Giddeon il gaseste pe Railey, dar Sarah se
sacrifica si cere ca adevarul sa fie lasat sub tacere.
¢Recunoaste ca, de frica lui Jason si-a dat copilul spre adoptie si totodata cere ca lui Railey sa nu in se
spuna adevarul pentru ca i-ar fi stricat reputatia( Railey ajunsese un cantaret celebru) si a nu-i distruge relatia cu familia adoptiva.
¢Cei doi sunt condamnati la moarte pentru ucidere a 14
fete si Railey- fiul lor.
¢Giddeon ii respecta cerinta, iar Sarah
Jean ii cere ca chipul lui sa fie ultimul pe care il vede inainte de a fi pusa pe scaunul cu electrosocuri.
¢Bibliografie:
¢Anthony Giddens - “Sociologie”
¢Juan Antonio Cebrian -
“Psihokilleri. Portretele celor mai cunoscuti criminali”
” Oamenii sănătoşi nu-i torturează pe ceilalţi. În general cei torturaţi devin torţionari “.
Charles
Young ( 1795-1869 )
